Istoricul localităţii
AÅŸezarea este foarte veche. Conform unor cercetări ÅŸtiinÅ£ifice în domeniul arheologiei, Vasile Pârvan, aminteÅŸte CălineÅŸtiul ÅŸi alte localităţi în lucrarea sa „ Getica”, stabilindu-le existenÅ£a în neolitic.
După opiniile specialiÅŸtilor în arheologie, descoperirile de pe raza comunei CălineÅŸti OaÅŸ ar putea avea o vechime între 10000 ÅŸi 35 000 ani înainte de Hristos.
Prima atestare documentară a CălineÅŸtiului, însă, provinde din anul 1490. Tot de atunci s-au păstart menÅ£iuni ÅŸi despre satul LechinÅ£a, care după unele surse ar avea o vechime ÅŸi mai mare decât comuna. Satele Păşunea Mare ÅŸi Coca au apărut în documente mult mai târziu.
Până în vara anului 1999, comuna Călinesti OaÅŸ s-a dezvoltat încet, dar constant. Din acest an, datorită veniturilor realizate din munca în străinătate de către tinerii plecaÅ£i, comuna a cunoscut o dezvoltare accelerată.
În vara anului 1999, cu ocazia demarării lucrărilor pentru construirea unui complex hotelier pe dealul Hurca din CălineÅŸti OaÅŸ. A fost identificată o cetate cu o vechime de peste 2800 de ani. Cercetările ulterioare au scos la iveală un strat de cenuşă, ceea ce dovedeÅŸte că, probabil, fortificaÅ£ia a fost distrusă de un incendiu.
După opiniile specialiÅŸtilor în arheologie, descoperirile de pe raza comunei CălineÅŸti OaÅŸ ar putea avea o vechime între 10000 ÅŸi 35 000 ani înainte de Hristos.
Prima atestare documentară a CălineÅŸtiului, însă, provinde din anul 1490. Tot de atunci s-au păstart menÅ£iuni ÅŸi despre satul LechinÅ£a, care după unele surse ar avea o vechime ÅŸi mai mare decât comuna. Satele Păşunea Mare ÅŸi Coca au apărut în documente mult mai târziu.
Cercetările efectuate între 1964-1969 însă, au indicat prezenÅ£a unor comunităţi umane deosebit de vechi în zonă. Punctele de lucru deschise în această perioadă pe dealurile BocoghiÅ£a, Dîmboc, Dâmbul, etc., au scos la iveală mărturii din epoca pietrei (paleoliticul superior). În unul din punctele de lucru s-a descoperit o vatră de foc (ceea ce indică o locuire de lungă durată), iar în urmă cu aproximatix 15 ani, în satul Coca a fost descoperit un topor din piatră ÅŸlefuită aparÅ£inând epocii noi a pietrei (neoliticului). Remarcabile sunt ÅŸi descoperirile din epoca bronzului ÅŸi fierului, de asemenea, cetatea de pe dealul Hurca, datând cu 2800 de ani, dinainte de Hristos.
În Evul Mediu, OaÅŸul s-a constituit ca zonă administrativă ÅŸi a început să fie cunoscut sub numele de „Å£ară” (cum a fost ÅŸi Å¢ara MaramureÅŸului, a LăpuÅŸului, etc.). ViaÅ£a grea pe care au dus-o ţăranii în această perioadă a dus la iscarea unor frământări sociale. Odată cu răscoala de la Bobâlna din 1437, sunt menÅ£ionate tensiuni în zona Halmeului ÅŸi e posibil ca sătenii din cele 4 localităţii să fi participat la evenimente.
De asemenea, sunt menÅ£ionate miÅŸcări ţărăneÅŸti ÅŸi în jurul anului 1514. După moartea haiducului Pintea Viteazu ÅŸi înfrângerea revoltei curuÅ£ilor, contele Karoly i-a chinuit cumplit pe romani. Una dintre cele mai aspre măsuri pe care a luat-o, a fost desfiinÅ£area satelor ÅŸi strămutarea familiilor de romani. MulÅ£i dintre fugari au ajuns până în Å¢ara Românească.
În anul 1727, în “lista de prefugi” apare ÅŸi numele voievodului local din Kanyhaza (Călinesti), Paszy Iakab-Vaida, care anunţă că ÅŸi din satul lui au fugit două familii.
În anul 1784, răscoala lui Horia, CloÅŸca ÅŸi CriÅŸan s-a extins până în Å¢ara OaÅŸului, cuprinzănd ÅŸi zona Seini. Documentele atestă faptul că după înfrângerea răscoalei ÅŸi răzvrătiÅ£ii din CălineÅŸti au fost interogaÅ£i de autorităţi.
Cel mai important moment istoric la care au participat ÅŸi locuitorii CălineÅŸti-ului, a fost înfăptuirea Marii Uniri din 1918.
În Evul Mediu, OaÅŸul s-a constituit ca zonă administrativă ÅŸi a început să fie cunoscut sub numele de „Å£ară” (cum a fost ÅŸi Å¢ara MaramureÅŸului, a LăpuÅŸului, etc.). ViaÅ£a grea pe care au dus-o ţăranii în această perioadă a dus la iscarea unor frământări sociale. Odată cu răscoala de la Bobâlna din 1437, sunt menÅ£ionate tensiuni în zona Halmeului ÅŸi e posibil ca sătenii din cele 4 localităţii să fi participat la evenimente.
De asemenea, sunt menÅ£ionate miÅŸcări ţărăneÅŸti ÅŸi în jurul anului 1514. După moartea haiducului Pintea Viteazu ÅŸi înfrângerea revoltei curuÅ£ilor, contele Karoly i-a chinuit cumplit pe romani. Una dintre cele mai aspre măsuri pe care a luat-o, a fost desfiinÅ£area satelor ÅŸi strămutarea familiilor de romani. MulÅ£i dintre fugari au ajuns până în Å¢ara Românească.
În anul 1727, în “lista de prefugi” apare ÅŸi numele voievodului local din Kanyhaza (Călinesti), Paszy Iakab-Vaida, care anunţă că ÅŸi din satul lui au fugit două familii.
În anul 1784, răscoala lui Horia, CloÅŸca ÅŸi CriÅŸan s-a extins până în Å¢ara OaÅŸului, cuprinzănd ÅŸi zona Seini. Documentele atestă faptul că după înfrângerea răscoalei ÅŸi răzvrătiÅ£ii din CălineÅŸti au fost interogaÅ£i de autorităţi.
Cel mai important moment istoric la care au participat ÅŸi locuitorii CălineÅŸti-ului, a fost înfăptuirea Marii Uniri din 1918.
În vara anului 1999, cu ocazia demarării lucrărilor pentru construirea unui complex hotelier pe dealul Hurca din CălineÅŸti OaÅŸ. A fost identificată o cetate cu o vechime de peste 2800 de ani. Cercetările ulterioare au scos la iveală un strat de cenuşă, ceea ce dovedeÅŸte că, probabil, fortificaÅ£ia a fost distrusă de un incendiu.